Sentimentul de a fi în vacanţă nu poate fi înlocuit cu nimic. Când a început vara, practic m-am mutat la munte. Am fost la toate evenimentele organizate la şi în apropiere de Râşnov, am făcut poze, am scris pe blog despre cele care mi s-au părut interesante.
Partea cea mai aşteptată a fost însă cea destinată circuitelor externe pe care le-am ales pentru această vară. Am experimentat astfel 19 şi apoi 13 zile de stat în autocar, de traversat mări cu ferry-boat-ul, de explorat lumea subterană a metrourilor din Londra sau Roma, transportul în comun din câteva mari oraşe europene dar şi mersul pe jos. Am prins chiar şi o grevă – cea din Florenţa din septembrie. Am avut trasee în total prin 16 ţări. Cel mai mult m-au atras oraşele mai mici precum Brugge, Leiden, Oxford, Stratford upon Avon şi altele.
Ceea ce învăţăm despre unele locuri, oameni, ţări, putem găsi, trăi, experimenta sau nu la faţa locului. Până acum, am evitat să aleg ca destinaţie de vacanţă Marea Britanie din câteva motive: că e frig şi plouă, că oamenii sunt scorţoşi, că nu mă simt chiar aşa de mult atrasă de această limbă. Mă bucur că am trecut peste aceste subiectivisme. Am avut astfel ocazia să exersez limba, să am o vacanţă fără ploi (e adevărat că – deşi în miezul verii, hainele au fost muuult mai groase decât cele pentru bagajul din Italia) şi am descoperit că englezii, irlandezii şi scoţienii sunt extrem de calzi, de primitori şi de prietenoşi, adică exact inversul a ceea ce credeam.
Am scris aceste câteva rânduri luată prin surprindere de brusca iarnă, venită direct din vară. Şi eu care speram să-mi păstrez cât mai mult amintirile calde ale vacanţei…
