Reorganizare administrativ-teritorială sau ala-bala-portocala?

Învăţam în liceu despre judeţe şi apoi în facultate despre împărţirea administrativ-teritorială din ‘68, valabilă şi azi.

Profesorul Vasile Cucu, de la Universitatea Bucureşti, autor a numeroase lucrări de geografie a aşezărilor din România, ne vorbea despre eforturile făcute de specialiştii vremii pentru a duce la bun sfârşit această organizare administrativă din perioada comunistă. Analiza cu bune şi cu rele aceste judeţe – prea multe după unii, prea puţine pentru dorinţa de funcţii a altora, cu probleme mocnite de natură etnică şi istorică.

În 1998, s-a propus gruparea judeţelor pe / în regiuni de dezvoltare. Prea era fărâmiţată ţara şi prea mici posibilităţile de a gândi, şi mai ales de a implementa proiecte de mare amploare. Şi aşa au apărut (mai mult la presiunea U.E.)  opt regiuni de dezvoltare, corespondente nivelului NUTS-2.

Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice a fost adoptat de Uniunea Europeană pentru compatibilizarea statistică a raportărilor  pe teritoriul său şi are patru niveluri (NUTS 1 care desemnează unităţi teritoriale cu 3-7 milioane de locuitori, NUTS 2 cu 0,8-3 milioane, celelalte două fiind mai mici).

Interesele din anii 1998-2010, sau poate temerile interpretării politice a demersului, au făcut ca aceste regiuni să fie lipsite de funcţii administrative reale. Din păcate, au fost când Fata Morgana, când bau-baul separării teritoriale a Transilvaniei.

Preşedintele, preocupat de compatibilizarea noastrăeuropeană, a tot fluturat ideea în spaţiul public în ultimii ani, a înfiinţat (sau propus) o comisie de lucru, a trasat sarcini Ministerului de Interne în acest sens, parlamentarii au avut şi ei dezbaterile lor şi, n-o să credeţi: se repetă istoria – când vrei să îngropi ceva în România, faci comisii, comitete, şi pa!

Acum, gata! Hotărât lucru,  regiunile vor fi duse până la capăt. La capătul răbdării (noastre) şi la începutul alegerii (lor) în 2012.

Nu putem să suspicionăm niciun demers pur politic aici, ceea ce se urmăreşte este interesul naţional, vor fi mai puţini funcţionari publici, mai puţini primari (aleşi), preşedinţi de Consilii Judeţene (aleşi de două ori), dar vai! Mai puţini prefecţi care sunt reprezentanţii guvernului în teritoriu?

Cine are interes să fie super-baroni locali, care ar putea să ceară mai multe fonduri (primite inclusiv prin SMS aşa cum arăta azi primarul din Târgu Mureş) dar care, fiind mai puţini numeric, să poată fi mai atent selecţionaţi.

Să fie vorba în sfârşit de reorganizarea administrativ-teritorială  care să ne facă compatibili cu ceilalţi europeni, sau să fie ala-bala-portocala pe faţă?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *